am un mare respect pentru cei care „colectioneaza de 30 de ani…” tot felul de chestii – timbre, chei, clante, reviste, etc. Sau pentru cei care pot mentine o pasiune pentru o activitate pe termen lung. Pentru ca eu nu pot.
Ma uitam zilele trecute prin niste mailuri mai vechi (de prin 2000) si am observat ca pe vremea aia scriam cateva pe zi (non-business related 😉 ) . Aveam-n-aveam ceva de zis, scriam. Cam cum ar trebui sa fac si cu blogul asta. Cred ca era un fel de hobby pe care nu il mai am acum. Dupa aia, mi-am amintit ca cu vreo cativa ani inainte eram terminat dupa fotbal – n-as fi scapat un meci din divizia c daca se dadea la televizor, iar un w/e fara sa joc „un fotbal” cu baietii era un w/e pierdut. S-a dus si asta (as putea sa zic ca e de la genunchi sau, ma rog, de la tot felul de parti ale corpului care nu mai vor sa se indoaie si sa se roteasca, dar de fapt e de la cap – s-a terminat „benzina” care tinea motorul „fotbal” pornit). Cand eram copil colectionam timbre si abtibilduri cu fotbalisti. La un moment dat, revista Playboy (m-am oprit) Sau cartile „StarWars” (pe care le si citeam). S-a terminat si cu asta – n-am mai citit una noua de cativa ani. Ma intreb care e hobby-ul pe care il am acum si de care o sa ma despart curand?
Bila,
si eu am trecut prin aproape aceleasi stadii ca si tine, cred ca o parte din preocupari s-au transformat iar altele au ramas: am colectionat Playboy, cel mai naspar numar e cel cu Loredana :), urmaream meciurile de fotbal, acum ma uit la NFL ca un bezmetic, jucam fotbal, mai joc si acum de 2 ori pe saptmana, alergam inainte alerg si acum, cate un half-marathon pe an, citeam o carte pe saptamana, acum daca citesc una pe trimestru e deja record.
Atat timp cat gasim sa facem si ceva ce ne place totul e perfect.
Iti spun eu cum se rezolva: Gaseste-ti un "hobby" care da dependenta… 😀