La cererea publicului revin cu un nou episod despre pergola mea faimoasa, dar de data asta mai serios.
Intotdeauna (si mai ales in ultimele saptamani) m-am intrebat cum naiba se construieste o pergola? o fi greu? cam cat dureaza si ce materiale sunt necesare? poti sa construiesti o pergola daca nu esti constructor-profesionist-de-pergole?
Raspunsurile vor reiesi din poevstea de mai jos, dar versiunea scurta este:
Daca aveti un prieten cu multa bunavointa, bun-simt tehnic, timp si multe scule (Hilti rulz!!)puteti sa il ajutati sa va construiasca o pergola. Va iesi mult mai ieftin si mai bine decat daca ar face-o un profesionist.
Si-acum, sa incepem.
Inainte sa ne apucam de treaba, situatia statea asa (fara schele)
adica, o terasa de 14.8 m lungime si 3.5 latime.
Iar proiectul zicea ca trebuia sa iasa asa: (urmeaza planul de la arhietct daca il gasesc).
Dupa mintea noastra (aia de am facut constructia) problemele erau doua la numar:
cum sprijinim scandurile orizontale la capatul 1 (langa pereti) si la capatul 2 (la marginea terasei). Solutia s-a autopropus, in sensul unei strcturi formata din stalpi verticali de 10×10 cm, inalti de 2.20m pe care i-am rigidizat la capatul de sus cu alti stalpi de 10×10. stalpii verticali i-am pus cam la 3m distanta, fixati in gura terasei cu console metalice de 10×10 cm in forma de „L” (cate doua la fiecare stalp. Consolele le-am fixat in terasa cu suruburi de M8/8 cm, iar de stalpi le-am prins cu holzsuruburi. Ridicarea stalpilor a fost destul de laborioasa, mai ales daca te gandesti ca lemnul era prelucrat cu curu’ : il loc sa fie paralelipipedici, ei erau aproape helicoidali. Ceea ce a insemnat ca bolobocul (zis si boc) o lua pur si simplu razna pe fiecare fatza, si ca verticala locului nu statea deloc locului. Ma rog, i-am ridicat.
Deci materiale: stalpi de 10x10x220, dibluri de 12, suruburi, console, saibe, holzsuruburi
Scule: bormasina cu percutie pentru gaurile in beton, burghie echer, boc, surubelnite electrice, bit-uri, ciocan, fierastrau, raspel pentru lemn, aparat slefuit lemn, capre, scara, ruleta, chei tubulare. Io am avut doar fierastrau si caprele
Etapa 2 a fost sa punem stalpii transversali. Aici am facut o inginerie: intrucat transversalii se ombinau fix in varful verticalilor, ne-am gandit sa nu ii unim bot-in-bot, ci in forma de L. Adica, pe o lungime de 10 cm a sectiunii stalpului vertical, transversalul din stanga venea 2cm lungime pana la jumate, si 8 cm lungime de la jumate. ala din drepata venea invers. Ma rog, ati inteles voi. Ne-a fost mai greu sa taiem stalpii aia perfect, dar am mai dat de lucru si la chituitori cu ocazia asta.
am ajuns deci la un cadru format din 6 stalpi verticali si 5 orizontali, destul de rigid.
Urma problema a doua, fixarea de perete.
Nu mi-e foarte clar cum ar fi procedat profesionistii, dar noi amatorii ne-am gandit destul de mult… Sa le prindem individual ar fi fost cam complicat (fatada avea si 8 cm de polistiren). Ar fi trebuit prinse de zidul din spate oricum, si asta insemna…ceva.
Am fi putut taia un sant in polistiren pe toata lungimea terasei, ceva de 10 cm latime in care sa infigem stalpi de 10×10 cm si pe ei sa prindem longitudinalii. Asta de fapt a fost planul B.
Planul A a fost sa fixam niste scanduri de 10×5 de perete, lipite de polistiren, cu 4 suruburi care sa ajunga pana la zid (noroc ca intre boiandrugi si centura am avut numai beton). Suruburile alea erau asa: prezoane care inrau in dibluri, piulita de cuplare, bara filetata care iesea numai bine 6 cm din polistiren. Am dat gauri in scandura, am varat gaurile in tije, am strans cu piulite si am rezolvat problema. Nici stanca Gibraltar nu e mai solida decat ce am facut noi. Ma rog, mai vorbim la primavara.
Materiale: scandura 10x5x400 cm, dibluri de 12, prezoane, piulite cuplare, bara filetata, piulite, saibe
Scule: Aceleasi de mai devreme + bormasina fixa si burghiu de 10 pentru lemn + o cheie tubulara tziganeasca pe care ne-a facut-o tata lu’ Marinaru’ in juma de ora, asa cum am mai povestit. Deci am cam terminat cu suportii, dupa cum reiese si din filmuletul de mai jos:
Tura urmatoare am inceput sa punem longitudinalii, adica, pergola, la dracu’!
aceiasi 10x5x400 au fost alesi, pusi cu latura de 10cm pe verticala, sa nu faca burta. La 60 cm distanta au iesit vreo 20 de bucati. Pa-stia i-am prins tot cu console in forma de „L”, dar de 4×4 cm. In partea dinspre perete i-am prins direct de lemn, in capatul celalalt am pilit cu raspelul o adancitura lata de 5 cm (pentru ca pe perete ei plecau de a 2.40 m si ajungeau la 2.20 m ar fi insemnat ca suprafata de contact ar fi fost foarte mica, asa ca le-am facut un fagash.
Asta mi-a luat cam o zi, timp in care Marinaru’ a fixat balustradele impreuna cu tata. D-aici o cam lalai pentru ca devine neinteresant – prbleme tehnice n-au mai fost – intre doi stalpi mari verticali am pus unul mic de 85 cm pe care am sprijinit balustrada (aceeasi 10×5 cm). Asa ca aveam cate o sectiune de balustrada prinsa la capete in „L”-uri de stalpii verticali mari, iar in mijloc sprijinita (si prinsa) de stalpul veritcal mic.
Scule: aceleasi, de notat ca surubelnitele cu acumulatori au fost foarte utile (da, chiar si chifteaua pe care o aveam eu – el a adus un Hilti, desigur)
A mai urmat un episod – inchiderea terasei in partea dinspre nord cu niste scanduri orizontale – conform pozei. Aici am cam dat-o de gard pentru ca suprafata de acoperit nu era dreptunghiulara, ci in forma de trapez. A iest rezonabil, oricum.
Dupa aia, sameold, sameold. Balustrada la terasa de la etaj si la balcon. Destul de complicat pentru ca era la etaj si pentru ca marginile terasei erau finisate cu polistiren, ceea ce insemna ca era cam greu cu diblurile. Mai ales ca, deja fiind intr-o forma fizica extraordinara, prinsesem (chiar si eu) gust sa rupem suruburile in dibluri. Ceea ce a insemnat alte gauri, modificari de console „L” (ca si astea vin cu gauri predefinite). Am mai consumat aici (in plus fata de anterioarele) niste discuri de flex, inca un bax de apa minerala si niste nervi (a, ba nu, ca Anra nu era).
Cam asta ar fi cu pergola si balustradele. Despre ornamentele de lemn puse anterior nu zic nimic – acolo doar ne-am antrenat
Ar mai fi ceva totusi – orice gard de terasa pe langa mana curenta trebuie sa mai aiba niste randuri de ceva ca sa nu aluneci pe SUB ea cand esti beat sau mic de inaltime (de ex. copiii sau Andrei). Aici orice fraier ar fi pus alte scanduri, numa bine incat atunci cand se uita din casa sa vada totul printr-un gard. Da’ noi nu suntem orice fraieri, ci fraieri cu simt de observatie. Asa ca Andra a vazut la cineva acasa un fel de balustrada din cablu de otel, mie mi s-a parut interesanta ideea si am pus-o in practica. Greu. Duceti-va la un magazin de diy si cereti terminatoare sau intinzatoare de cablu de otel.O sa va dea ceva oribil, prin care trageti cablul, il indoiti si il prindeti in suruburi. Si ramaneti cu niste moate de otel si cu niste chestii in forma de semn de intrebare pe care le infigeti in zid… yuck!
Asa ca m-am gandit la alt sistem. pe care o sa-l evdeti in poze, da’ nu o sa va prindeti cum l-am facut.
Ah, inca ceva: lemnul l-am dat cu doua straturi de grund, 2 straturi de lac colorat palisandru si doua straturi de lac protector.
Si-acum, vreo 3 poze, ca sa vedeti cum a iesit:
Ne-a iesit mai bine decat daca facem lucrarea cu niste profesionisti? nu stiu, dar sunt sigur ca niste angajati nu s-ar fi omorat atata cu firea pentru niste mm lipsa, sau pentru un cm diferenta intre doua lungimi, sau pentru niste stalpi care nu erau perfect verticali. Nu cred ca ar fi scos un stalp de 4 ori pana cand a aparut perfect vertical. Poate le-ar fi iesit totul perfect din prima – si masuratori, si taieri si instalari, dar ma indoiesc.
pozele nu sunt muncite in photoshop, nu?
Vezi ca n-ai udat-o…
frumoasa pergola … 😀
ghici cine a proiectat-o?
tre' sa vii sa o vezi. da' acu' nu prea am timp (cel putin vreo luna), ca am alta prioritate nou-nascuta
Salut,
Am ajuns aici cautand balustrade cablu DIY. Am admirat pergola si casa din fotografii. As vrea sa folosesc solutia de intindere si prindere a calurilor in eventualitatea in care ati fi bun sa mi-o dati. Multumesc.
slaba. cam din topor: terminatii prea drepte, nu vad rostul sau nu inteleg eu sforile alea metalice de la exterior de jos, … samd, dar e bine ca ai incercat. bafta
Acest comentariu a fost eliminat de autor.
@ Nic Dunare : sunteti cumva " sef de echipa" a 3 hamali, care stiu doar sa sparga lemne de foc dar pretind sa execute lucrari din lemn la preturi doar in euro? Eu sunt foarte convins ca da! asadar parerea Dvs. nu conteaza. Pergola din blog a iesit f bine- o sing remarca- expusa la umiditate traversa -grinda prinsa de peretele casei- recomand acolo lemn sintetic – wpc, In rest nota 10.